[Mic Intro: spunea cineva somn de ingeras??? Ingeras mai poznas.]

Am lipsit motivat! Am mers intr-o mini vacanta. Pozele din postul asta sunt facute in camera noastra, a mea si a lui Catrinel, unde lumina era buna. La noi in casa, lumina e cam galbioara, nu e puternica si m-am bucurat ca i-am facut pozele fix inainte de somn, dupa baita. Acum adoarme relativ repede, ii citim “Punguta cu doi bani” (ne citeste si ea noua, sa fie clar!), se mai intoarce sa verifice statusul lapticului, mai intoarce o pagina la carticica si uite asa… adoarme! Noapte buna!(…) Buna dimineata!

Ultimele trei nopti s-au lasat cu spectacol. Si ce spectacol! Parca vrea sa ne arate tot ce stie fix cand e ora de somn. Vorbeam cu B. si ne minunam de cat de mult se poate schimba intr-un timp relativ scurt. Ei bine… si somnul se schimba! Dar, nu, nu se schimba! E pur si simplu random. Uneori random, caci pot vedea un tipar al lui, dar care, la cateva saptamani buni, se schimba. Si somnul e pe categorii, nu doar scutecul. Inventie mare si pampersul asta! (apropo).

Sa-l categorisesc…in cazul lui Catrinel. Eu depind de ea, ea depinde de mine. Asa ca, somnul ei e si al meu.

In primele 8 saptamani de la nastere (cam asa) bebelusul s-a trezit doar pentru a manca. E ciudat, nu prea imi mai aduc aminte atat de bine totul! Dar parca asa a fost. Se trezea fie la o ora, fie la doua ore. Nu conta daca era zi sau noapte. Inca nu avea un ritm al ei. Si acum uneori ne ia prin surprindere, asa ca nu te astepta ca bebelusul sa stie ca e ziua sau noapte inca de la inceput.

Ce imi aduc aminte perfect e a doua noapte stata in spital. Cine umbla pe hol cu Bucuria la san? Cine? Eu. Si toate moasele ma intrebau daca e a doua noapte cu bebelusul si eu raspundeam „Da!!!”, iar ele imediat „Asa va fi toata noaptea! Va cere mult san in noaptea asta!”.

Ziua dormeam cand dormea si ea. M-au ajutat B. si mama enorm de mult! B. a avut concediu 2 saptamani si a stat cu mine. Dupa cum ti-am spus, la inceput dormeam cand dormea si ea. Eram chiauna, mancam pe fuga (parca furasem mancarea, eram haplea, mancam foarte repede si foarte putin), stateam cu ea in brate, o giugiuleam, dormeam si ma trezeam cu ea. Am vrut sa dorm pe burta intr-o seara, dar mai mult de 10 minute nu am rezistat. Catrinel adormea foarte usor, numai la san. O mai tineam vreo 20 de minute in brate dupa ce adormea in bratele mele si o puneam in patutul ei. A… nu stiam daca ii este prea frig sau prea cald. Verificam termometrul de casa de parca eram meteorolog. Am tinut un jurnal riguros cu fiecare somn, pampers, masa de san. Ma ajuta B. la scrierea lui. O mai tineam si cu noi in pat, dar de foarte putine ori, pe timpul noptii. Oricum, patutul ei era lipit de al nostru.

In timp ce scriu imi dau seama ca e cam alandala paragraful de sus, dar alandala e cuvantul perfect pentru a descrie viata cu un bebelus. O fericire alandala. Haha! Erau nopti cand ne minunam de ea, ne trezeam si puneam degetul la nasul ei sa ne asiguram ca respira Haha!

[Somnul ei cand avea puseuri de crestere era foarte solicitant pentru mine. Se trezea chiar din ora in ora noaptea pentru alaptat. Sau cand atingea noi achizitii… cam la fel. Din ora in ora.]

Apoi, dupa ce s-a prins cum e cu somnul de noapte (dormea in reprize de 2-3 chiar si 4 ore- dar de putine ori), nu mai voia sa cada in prima repriza la fel de usor ca pana atunci. Si atunci a inceput tinutul si leganatul in brate. Si o tineam fie eu, fie mami in brate, ii cantam, i-am pus si zgomot alb, dar fara efect, se uita intr-un punct fix (am pus tot felul de desene pe pereti- printese, iepurasi, elefanti, buline colorate) si se linistea. Apoi o puneam la san si adormea. Nu am lasat-o sa planga niciodata.

Pe la 3 luni jumatate, am descoperit o metoda minune de adormire- plimbatul in sufragerie in al ei carucior. Si Bucuria adormea instant! Dadeam caruciorul la cea mai mica treapta si dormea ca in patut. Puneam caruciorul langa patul meu si cum se trezea eram langa ea sau de multe ori o pazea mami si ma trezea si pe mine.

Imi parea atat de rau pentru Bucurie ca nu se linistea inainte de prima repriza de somn, ma frustram ca nu stiu cum sa o calmez, dar bine ca a trezut perioada aceea.

A… nici nu vreau sa imi amintesc somnul de dupa vaccinuri. Nu, nu, nu! Plangea in somn, tipa, se trezea foarte des. Atunci a fost prima daca cand am pus-o pe perna. Nu o leganam. Cred ca ii placea sa doarma pe perna, se lasa in caldura pernei si se simtea in siguranta- asta-i explicatia mea. De fiecare data a dormit 2 zile pe perna dupa vaccinuri. Nu-mi doresc sa deschid niciun subiect pe tema vaccinurilor, deoarece in momentul de fata eu si B. suntem oarecum indoielnici in privinta lor, chiar daca la inceput eram pro vaccin, daca trebuie facut, il facem, daca noi avem vaccinurile facute, de ce sa nu ii facem si ei?

Faza cu somnul in carucior a trezut dupa o luna. Apoi a urmat somnul cu noi in pat. De fapt, cu mine. Haha! Am reusit sa o adormim amandoi. B. ii povestea, ii mai arata desene, iar eu eram prezenta cu mancarea divina din dotare! Si, uite-asa, Catrinel a reinceput sa adoarma usor. Am uitat sa precizez ca dupa baita sting lumina in camera si las doar o veioza cu o lumina difuza rau de tot. Si atunci ea stie ca urmeaza somnul.

De pe la 5 luni, ea are 2 somnuri ziua, de vreo 3 ore in total, dar timpul poate varia enorm. A avut un somn de 4 ore odata. In general, noaptea doarme de pe la vreo 22 pana la 8-9-10 chiar. Dar, de obicei, la 9 este treaza. Cere san de multe ori noaptea, acum se autoserveste! Haha!

Nu stiu cum se face, dar cand trebuie sa plecam undeva (la consultatii sau la orele ei senzoriale), ea face ce face si doarme! Parca ar sti ca mergem undeva! Si mi-e atat de rau cand chiar trebuie sa o trezesc… Eh, s-a intamplat de putine ori!

Somn usor!