[Mic intro: somnul de zi]

Somnul de zi e doar un fragment copiat din cel de noapte. Adoarme la san, ma cauta in somn si se trezeste zambind la mine. Bineinteles, si eu sunt topita! Se trezeste razand sau apalaudand mai nou.

Ma mai intreaba mamicile la joaca: „Cum doarme? Te trezesti des si tu? Ia sanul in somn?”, iar eu raspund: „Doarme in ritmul ei. Cateodata. Da, de cate ori vrea Bucuria!”. Doarme si peste zi la san, nu e nimic neobisnuit in cazul bebelusilor alaptati la cerere. Daca am ales autointarcarea, eu ma adaptez cerintelor ei. Nu sunt presata de nimic, incerc sa fac treburile prin casa intr-un timp relativ scurt, cand Catrinel e treaza. Spun scurt, pentru ca primavara a venit, s-a incalzit bine de tot afara si stam destul de mult la joaca asa ca… speedy gonzales e mic copil pe langa mine. Uneori, sa nu exageram. Sau… cand nu pot efectiv, ma ajuta Bogdan. Si mult! Sau cand vin ai mei la noi… atunci chiar nu mai am nicio treaba! Ups, mami! Ca de exemplu acum! Cand am mai postat eu in amiaza mare?

Uneori sunt frustrata ca nu am apucat sa fac de mancare si improvizez ceva pe moment sau nu am bagat rufele la spalat, dar incerc sa imi setez mintea pe cel mai important lucru din viata mea: copilul. Si sa fiu 100% cu gandul indreptat spre ea.

Incep sa imi inteleg limitele omenesti si sa realizez cat de mult m-am schimbat de cand Bucuria e in viata mea. Somnul meu a cazut pe un loc cat mai codas. Din pacate! Dar incerc sa ma revansez prin reprize scurte de somn de peste zi. Sunt atat de importante! Daca am ocazia sa dorm, DORM! Dorm alaptand-o. Mi s-a intamplat sa ma adoarma ea. Tin minte ca de doua ori eu am adormit inaintea ei. Cateodata, vad cum ma verifica daca am adormit sau nu si daca-mi vede ochii inchisi ( asa crede ea, dar eu o urmaresc! Haha!), ii inchide si ea pe-ai ei.

Eu ma duc sa o adorm acum!

Somn usor! Hai la nani!