[Mic intro: dor de duca! Dor de soare!]

In cea de-a doua zi in Barcelona, am vizitat Castelul Montjuic. Am luat taxiul de la hotel pana la funicular, insa nu ne-a inteles soferul si ne-a dus direct la gondola. Desi aveam biletele cumparate online, acolo nu e o coada diferita si am asteptat vreo 20 de minute.

La Castel, am facut un picnic mic, am stat la soare, Catrinel a explorat fiecare furnica (aproape fiecare), am vazut soparle, le-am pandit, ne-am uitat la pescarusi, am urmarit vapoarele. Bucuria imi dadea toate semnalele ca ar fi timpul de un somn, insa nu se lasa asa de usor precum speram noi. Mi-a adormit in Boba cand coboram pana la funicular prin parcul Montjuic. Ne-a placut mult plimbarea de la pranz. Copacii erau infloriti, soarele era din plin. Am transferat-o in carucior si am coborat cu funicularul in oras. S-a trezit speriata atunci cand am intrat in statie, doamna de la bilete era cam suparata (asa ni s-au parut spaniolii- cam ciufuti) si s-a trezit din senin sa vorbeasca la microfon, noi rugand-o sa vorbim in soapta, copilul dormind in carucior. Eh, supararea Bucuriei a trecut repede cand s-a vazut in funicular, alaturi de alti copilasi.

Ne-am plimbat prin oras si am hotarat sa mergem la restaurantul testat in prima zi. Cum ne-am dat jos din taxi, Catrinel a inceput sa faca flotari pe trotuar. Dupa ce am luat masa, am intrat la Casa Batlo, pe seara. Am gasit-o aproape fara turisti, la casa de bilete nu era nimeni la coada. Lui Catrinel i-a placut mult de tot liftul. Avand caruciorul, noi am putut merge cu liftul. Terasa de pe acoperis este superba. Dupa Batlo, am vrut sa intram si la Casa Mila, insa a fost prea tarziu. Am privit-o de afara, in timp ce Catrinel a mancat prune.

Bucura-te cu Bucuria mea!