[Mic Intro

8.8.2016 Ca tot interpretez orice numar ii dau o semnificatie aparte si zilei de azi. In binar am anuntat ca asteptam minunea in viata noastra (si s-a prins doar Radu, prietenul nostru), in binar gandim si ziua de azi ca-i simplu de scris in baza 2 sau o dam in infiniti cu optarii de azi.]

Mi-am tot promis in ultimele 6 luni (9 luni Haha!) ca voi incepe povestea cu blogul, dar uite ca din varii motive am tot amanat-o. Pe scurt:

-Salut, sunt Madalina! Hai in lumea mea de mama bedisorilor! Am 26 de ani si de 184 de zile (+98 de zile pentru a ne seta in prezent- vei vedea mai jos de ce) sunt mama lui Catrinel!

Blogul va fi unul sincer dedicat gravidelor si mamicilor, dar poate fi citit de oricine are prin preajma sa un ghemotoc pufos. Va fi franc si va cuprinde toate pataniile mele ca proaspata mama si sper ca va deveni suport pentru unele momente dificile ale voastre. Caci da, sunt multe! B ( aka Bogdan- iubitul meu… mi se pare cam greu sa ii spun sotul meu. De acum incolo va fi numit B pe blog. Asa ii prescurtam numele in liceu cu fetele) de fiecare data cand vine de la serviciu ma vede si-mi spune: „Ce obosita esti!”, iar eu repede ii dau replica: „Si atat de fericita!”.

Ar fi fost ideal sa scriu in paralel odata cu venirea bulgarasului nostru, Catrinel. Noroc cu jurnalul meu la care am inceput sa scriu consecvent fix de cand am aflat ca sunt gravida. Iti voi descrie experienta mea de gravida si de mamica in Anglia, modul in care sistemul de sanatate din Anglia se implica de etapele minunate din viata unei femei si cum actioneaza. Cam asta ar fi introducerea pentru moment, gandurile mele sunt imprastiate in diverse crangute (hihi). Voi incerca pe cat de mult pot sa scriu intr-o ordine cronologica, dar credeti-ma ca sunt atatea de spus! Asa ca, daca veti gasi articole alandala, stiti de ce! Oricum, compensez prin entuziasmul pe care il am! Sunt nerabdatoare sa va impartasesc din experienta mea si tare mult as vrea sa gasiti raspunsuri intrebarilor voastre. In toata perioada de dupa nastere am fost o googlelista super activa, cateodata cu noroc.

Asadar, „Bine ai venit in lumea mea de mama a bedisorilor!”

Update: Asta scriam acum 3 luni. De atunci aveam pregatit primul post. Cam mult de la gand la concret. Stiu. Ei bine, au mai trecut inca 98 de zile sau 3 luni si MINUNEA s-a indeplinit!

6 luni de viata, 9 mai bine zis Haha!

Pffff…nici nu imi vine sa cred cat de repede trece timpul. Mi-as dori sa pot inregistra fiecare privire a ei, fiecare gest, fiecare scancet, fiecare miscare. Ce sa mai! Sa-mi intiparesc in minte transformarea incredibila de la nou-nascut. De filmat si de inregistrat nu se mai pune vorba! Avem vreo doua harduri pline cu mii si mii de poze si filmulete cu ea. Cand ma uit la pozele cu ea mica nu-mi vine sa cred cat de mult a crescut si ma napadeste o lacrimioara.

De-abia astept sa vorbim pe larg despre perioada de gravida, despre nastere, de primele zile petrecute in spital, de alaptare (uff! A fost atat de greu la inceput, dar experienta este suprema! Alapteaza! Te incurajez sa iti doresti si sa iti pui ambitia sa alaptezi!), de etapele de crestere ale lui Catrinel, de clipele in care m-am simtit neputincioasa si panicata, de momentele in care m-am simtit singura, dar singura in adevaratul sens al cuvantului (aici ma refer la sistemul medical NHS din UK care m-a chinuit prin relaxarea lui enervanta), de nedumeririle mele legate de sanatatea ei si cum am gasit solutiile, de iesirile cu ea in oras, de jucariile si lucrurile ei, de rutina noastra.

Ei bine, cand esti insarcinata oarecum te proiectezi cu bebelusul in brate, dar ce e in teorie nu se potriveste absolut deloc cu ce se petrece in practica! Daca esti gravida acum, crede-ma ca orice asteptare pe care o ai este atat, dar atat de mica fata de ce se va petrece. Noi am fost si suntem inca uneori vraiste, dar de o vraiste atat de naucitoare, care ne arata viata si ne face sa ne minunam in fiecare secunda de ea. Pe noi Catrinel ne-a gasit linistiti, cu gandul ca orice se va intampla ne vom adapta din mers situatiei. Si per total a mers strategia lui B. Eu sunt cea impulsiva si zapacita, iar B incearca sa ma mai potoleasca si ii si reuseste. Uneori. Dar de data asta B a avut dreptate.