Alaptare

Dreptul meu

[Mic intro: al tuturor]

Povestea noastra o gasesti aici.

M-am saturat de toti cei care comploteaza impotriva alaptarii cu intentie sau fara, crezand ca fac un bine. M-am saturat de tot sa tot citesc povestile mamelor care se plang la propriu si figurat de sistem. Care sistem? Il stim cu totii. (Sunt si EXCEPTII! Slava Domnului! Exceptii ascunse ca diamentele in mine. Exceptii care sunt atat de pretioase pentru mamicile care urmeaza sa nasca.)

Paradoxal, in timpul asta pe care-l traim cu informatia la botul calului, mamele se lasa pacalite de cadrele medicale, de asa-zisele mituri spuse de x,y, de cuvintele mai stiu eu cui, de reclama eronata si dragut afisata prin care se promoveaza laptele praf, de momentul obositor de dupa nastere si de zapaceala de acasa.
Nu mai inteleg o chestie… „Sistemul asta” de ce nu ajuta tinerele mame aflate intr-o situatie precara sa alapteze. Le-ar usura mult situatia.

Vreau ca alaptarea sa fie dreptul oricarui copil. Alaptarea sa fie una dintre obligatiile cadrelor medicale, sa isi dea tot interesul ca mama sa alapteze. Sa fie incurajata, dar mai intai sa fie LASATA! Sa fie lasata sa afle cum e, sa fie lasata sa isi spuna parerea si sa i se asculte vorbele. Fii ferma si spune-ti parerea cu toata hotararea din lume si ai rabdare. Da, nu te mint… vei avea dureri (daca atasarea nu e corecta), vei plange sau te vei da cu capul de pereti (la figurat! Sper!) cand va fi bebe la puseu de crestere. Te vei intreba: De ce eu? De am facut mastita? De ce am furia laptelui? De ce am canal infundat? De ce am perla de lapte? Da, eu le-am dat bifat pe toate! Crede-ma: SE POATE! Si ce crezi? Te face mult mai motivata sa continui drumul!

Vreau ca alaptarea sa fie… hai sa zicem… incercata! Da, incercata. Startul ei de dupa nastere sa fie lasat sa inceapa firesc.

Ca tot scriam mai sus ca in zilele noastre informatia e la tot pasul… E multa, e adevarata sau eronata, e prezentata sub o forma realista sau e frumos ambalata… ce sa aleaga viitoarea mama? Sa aleaga informatia certificata! Nu degeaba zic unii (eh! OMS! Ce-o fi aia? Haha) ca alaptarea e aur! AUR! (Apropos, ai vazut ce culoare are colostrul? E AUR viu!) Cred ca am scris ideile cam alandala! Sunt razvratita, ce sa mai! E trist cand vezi ca unele mame asculta miturile despre alaptare si le iau in considerare. Sunt variante pentru fiecare problema legata de alaptare. Asta in cazul daca vrei sa continui alaptarea. Alaptarea nu e un impediment in desfasurarea obisnuita a activitatilor voastre, nu e un bau-bau. Din contra! E chiar la polul opus.

Alaptarea e divina! Alaptarea m-a transformat, m-a ajutat sa imi cunosc limitele, sa ma cunosc mai bine pe mine, sa traiesc cele mai frumoase momentele ale vietii.

Catrinel, iti multumesc!

Imi plac enorm momentele noastre!

PS: Chiar ieri vorbeam cu mama (din nou) despre alaptare si ea continua sa se minuneze de frumusetea momentului cand puiul sta la pieptul meu. Am simtit din nou in glasul ei o mica tristete cand mi-a spus iar: “Eu doar 3 luni jumatate ti-am dat! Pentru ca apoi nu luai bine in greutate si doamna doctor te-a trecut pe lapte praf ca nu mai aveam lapte bun!”. Mie mi-e ciuda! Da, ciuda!

Ah! M-am saturat de tabelul greutate/inaltime!

In fotografii suntem la ora senzoriala cu multa muzica pe cand Catrinel avea 9 luni.

DSC01966

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *